Traistuta Fermecata

"Sa deschizi copiilor lumea artei prin joaca e ceva minunat."

Archive for the category “In lumea fermecata”

Gradina de legume

Povestea lui Mos Nicolae – Sfantul Nicolae din Myra

In fiecare an, pe 6 decembrie, crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Nicolae. Mos Nicolae nu e doar un personaj mitic, ce aduce nuieluse frumos impodobite si daruri copiilor cuminti si nuieluse adevarate celor rai, ci este un personaj real, Sfantul Nicolae din Myra.
Sfantul Nicolae s-a nascut aproximativ in 280 in Patara, Lichia, in sudul Turciei de astazi, la 350 de mile nord de Bethleem, intr-o familie de crestini bogati, cinstiti si credinciosi. Parintii i-au pus la nastere numele de Nicolae care inseamna “biruitor de popor”. A venit mai tarziu pe lume, dupa ce parintii lui s-au rugat mult. Inca de la inceput demonstreaza ca e un trimis al Domnului, pentru ca se hranea doar de la sanul drept, apoi miercurea si vinerea nu sugea lapte decat dupa asfintit.
Desi este cunoscut si cinstit nu numai in Biserica Ortodoxa, ci chiar in intreaga lume crestina, sunt cunoscute putine date istorice despre viata sa. Inca de mic invata tainele credintei in Iisus si taina iubirii de oameni. Parintii sai (tatal Teofan si mama Nona) au murit intr-o epidemie cand el era inca un copil. Toata averea mostenita a folosit-o pentru ajutorarea celor saraci, bolnavi sau suferinzi. Si-a trait viata in saracie, in post, rugaciune si dragoste fata de aproapele sau, fiind un model de fecioarie, intelepciune si dragoste. Unchiul sau, care avea acelasi nume, Nicolae, este acela care l-a calauzit pe calea iubirii de Dumnezeu si l-a ajutat sa urce pe sfintele trepte ale preotiei, ajungand arhiereu al cetatii Myra. Inca de tanar si-a simtit vocatia monahala. La moartea unchiului sau, a fost ales episcop si si-a dus mai departe traiul sau simplu de calugar.
A intemeiat manastirea Sionului de langa Myra, capitala Lichiei si a calatorit ca prelat la Ierusalim. Nu mai putin de 21 de “miracole” ii sunt atribuite, Sfantul Nicolae devenind cunoscut pentru credinta, zelul si dragostea pentru semeni, si in special pentru copii. Intreaga sa viata sta sub semnul facerii de minuni, a salvat de la inec un credincios care i-a cerut ajutorul prin rugaciuni, a salvat o corabie de la scufundare prin oprirea unei furtuni pe mare, a scos oameni nevinovati din temnite, a vindecat oameni de boli incurabile, le-a redat vederea, auzul sau graiul.
A participat in calitate de episcop la primul sinod ecumenic tinut la Niceea, astazi İznik, Turcia, in anul 325. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform careia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. La acest sinod, Sfantul Nicolae este recunoscut drept un mare aparator al ortodoxiei. “Atat de puternic a argumentat Nicolae si atat de incapatanat a fost Arie, incat, ingrijorat de ruptura care se putea face in Biserica, viitorul sfant i-a dat ereticului o palma in cadrul sinodului. De la palma Sfantului Nicolae a ramas obiceiul ca, in 6 decembrie, celor neascultatori sa li se dea o joarda in semn de avertisment”.
In perioada Imperiului Roman, crestinii erau persecutati, asa ca Sfantul Nicolae a fost intemnitat din cauza credintei lui, murind pe 6 decembrie 342 la Myra, Turcia. La 8 ani de la moartea sa, imparatul Justinian a ridicat la Constantinopol o biserica, in cartierul Vlaherne, cu hramul Sfantul Nicolae. Ducandu-se vestea ca din mormantul sau izvoraste mir, crestinii din intreaga lume au inceput sa vina aici sa se roage, vindecandu-se de boli incurabile.
In afara de cinstirea care i se aduce ca ocrotitor al multor tari (Grecia, Rusia) si orase, el este si sfantul ocrotitor al celor ce practica diferite meserii, ca de exemplu marinarii. Biserica face praznuirea Sfantului Nicolae pe 6 decembrie, precum si la 9 mai (mutarea Moastelor sale) si pe 29 iulie (data nasterii sale).
In secolul al XII-lea, calugaritele franceze, inspirate de fapta de milostenie a Sfantului Nicolae cu cele trei fete salvate de la prostitutie, in ajunul praznuirii lui au inceput sa faca cadouri familiilor nevoiase in ciorapi. Asa s-a nascut “Mos Nicolae”.
Din 1087 moastele Sfantului Nicolae se afla la Bari (Italia), la loc de mare cinste, unde mii de credinciosi vin cu incredere sa se inchine si sa se roage pentru ocrotire si vindecare de boli.
Din veacul al XIX-lea, mana dreapta a Sfantului Nicolae se patreaza la Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti, unde se gaseste si mormantul Sfantului voievod martir Constantin Brancoveanu cu cei patru fii ai sai (Constantin, Stefan, Radu si Matei).
Cel mai intalnit obicei de Sfantul Nicolae este legat de gestul de a darui cadouri copiilor, celor dragi sau celor saraci. Acest lucru provine de la faptul ca, atunci cand parintii acestui sfant au murit, el si-a impartit toata averea saracilor. Sfantul Nicolae este intruchiparea darniciei si a dragostei de oameni, copiii fiind foarte fericiti cand se apropie 6 decembrie iar crestinii avand mare nadejde ca Sfantul le va asculta rugaciunile si ii va izbavi din nevoi.

PRECIZĂRI METODICE

PRIVIND APLICAREA CURRICULUM-ULUI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

                                                                                                 Noiembrie 2009

            “ Lasati copilul sa vada, sa auda, sa descopere, sa cada, sa se ridice si sa se insele. Nu folositi cuvinte cand actiunea, faptul insusi, sunt posibile.”

                                                                                                                        Pestalozzi

Noul Curriculum pentru educaţie timpurie a copiilor cu vàrste între între 3 şi 6/7 ani a fost aprobat prin Ordinul  MECT nr.5233 din 1 sept.2008. Astfel, pentru că în acest an şcolar ne vom preocupa mai mult de studierea şi aplicarea la grupă a noii programe pentru învăţământul preşcolar, o mare provocare pentru noi, pentru că vrem să o facem responsabil şi cu competenţă, revenim cu unele precizări care să ne facă să înţelegem că tot ceea ce facem este spre binele copiilor şi al grădiniţei ca instituţie.

Aşadar:
– noul curriculum se aplică în toate grădiniţele din judeţul  Constanta:

- putem incerca, cu curaj, sa abordam teme indraznete de proiecte, sa desfasuram activitati integrate, asa cum intelegem acum, sa facem o planificare chiar mai putin  coerenta, dar gandita de noi, asa cum am inteles noi programa si sa discutam cu celelalte colege  etc.

- chiar daca vom gresi ceva, nimeni nu ne sanctioneaza anul acesta;

- nu mai avem orar, avem doar programul zilnic de activitate care se regăseşte atăt în programa afişată pe site-ul MECT cât şi în Metodologia de aplicare a planului de învăţământ prezentată în caietul educatoarei;

           – nu completam partea de inceput cu obiective de referinta (pe care le putem trece si codificat daca nu avem suficient loc, dar avand grija sa le avem  printate, la indemana in planificare), materialele pentru centre, ce stim si ce vrem sa aflam decat atunci cand avem un proiect. Pentru temele independente completam doar partea de tabel cu activitatile de invatare si semnatura si casetele cu munca metodica aferente.
– nu evaluam pe baza de calificative. Cautati ultima scrisoare metodica a MECT din anul scolar trecut si recititi-o cu atentie . In plus, copiii trebuie implicati in procesul de evaluare (fie stabilesc ei impreuna cu educatoarea care pot fi criteriile, fie construiesc impreuna cu ea o fisa si se evalueaza reciproc, fie se autoevaluaeaza, asa cum sugeram pe ultimele fise transmise ca exemplu etc.).

 

Cand întocmim  planificarea, sunt trei paşi importanti:

  1. -   se aduna colectivul gradinitei,
  2. - se citeste cu atentie continutul (descriptivul) temelor mari de studiu din programa si se stabilesc astfel temele de proiecte (cu durata fiecaruia, continutul, pe fiecare nivel de varsta in parte);
  3. - pentru saptamanile ramase fara proiect, se stabilesc teme independente, in functie de ceea ce constatam  ca mi  -a ramas neacoperit (ca si continut al curriculumului, adica din ce stiu eu ca se abordeaza la aceasta varsta cu prescolarii si nu mi-a intrat in temele proiectelor), orientandu-ma si dupa perioada din an in care se afla saptamanile respective, ce evenimente ar fi, ce proiect este inainte si ce proiect urmeaza etc

Lucrand astfel, colegele vor avea posibilitatea de a-si transmite una alteia, de la un an la altul, materialele folosite, ideile pe care le-au avut in cadrul proiectelor, experienta acumulata..

 

I.                   Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme. Vă prezentăm mai jos temele de studiu anuale şi câteva conţinuturi care se pot aborda în cadrul lor,  pe fiecare domeniu experienţial

A. Cine sunt/ suntem?

- o explorare a naturii, a convingerilor şi valorilor noastre ,a corpului uman, a stării de sănătate proprii, a familiilor şi prietenilor nostri, a comunităţilor şi culturilor spirituale, a drepturilor şi responsabilităţilor noastre de om;

LIMBĂŞI COMUNICARE

  • numele şi prenumele
  • membrii familiei
  • comunitate (prieteni, vecini,colegi de grădiniţă, personalul grădiniţei)
  • casa familiei, camera personală, grădiniţa, sală de clasă, alte spaţii familiare
  • responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă

 

ŞTIINŢĂ:

-   diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (lung, scurt)

-   apreciere globala a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât…, mai puţin decât…, tot atâtea)

-   forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi)

-   poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra etc.

-   numărat in intervalul 1-5.

-   corpul omenesc

-   familia în diferite ipostaze (la masa, in parc, in excursie, in livada sau pe ogor etc.)

-   diferenţe de gen, rasă, cultură, limbă

 

OM ŞI SOCIETATE:

-   copilul în diferite ipostaze (la masa, la joaca, la plimbare, in vizita, in excursie etc.)

-   domiciliul

-   numele ţării de origine

-   prieteni, vecini

-   responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă

-   norme de convieţuire socială (norme de conduita, norme de circulaţie, norme igienice etc.)

-   diferenţe individuale / diferenţe determinate de etnie, mediu, religie etc.

-   drepturile copilului

-   valori individuale

-   valori naţionale

-   valori internaţionale

-   responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă

-   denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac, aţă, foarfece vesela, tacâmuri, şerveţel etc.

PSIHOMOTRIC:

-   denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.)

-   deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritura,

-   deprinderi utilitar – aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între două linii trasate pe sol

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Ştiu cine sunt?”, „Tu şi eu”, Cele cinci simţuri”, „Am nevoie de o familie”, „Noi credem că…”, „Sănătoşi şi fericiţi”, „O minune de copil…”, „Eu sunt unic…”, „Eu pot, eu vreau, eu trebuie”, „Eu şi lumea mea”.

 

 

B. Când, cum şi de ce se întâmplă?

– o explorare a lumii fizice şi materiale, a universului apropiat sau indepărtat, a fenomenelor naturale sau produse de om, a anotimpurilor, a domeniului ştiinţei şi tehnologiei;

 

LIMBĂ ŞI COMUNICARE:

-   vieţuitoare (prin comparaţie: lupul şi vulpea, câinele şi pisica, cocoşul şi găina, oaia şi capra etc.)

-   plante (prin comparaţie: ghiocelul şi zambila, laleaua şi narcisa, crizantema şi tufănica)

-   legume şi fructe (prin comparaţie: mărul şi para, cireşele şi vişinele, nuca şi alunele, roşia şi ardeiul, cartoful şi morcovul, ceapa şi usturoiul etc.)

-   materiale şi produse

-   materie vie, materie moartă, universul

-   combustibili mijloace de locomoţie

-   fenomene ale naturii

-   experimente

 

 

ŞTIINŢE:

-   diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni

-   utilizarea ceasului (orele fixe, jumătatea, sfertul de oră);

-   forme geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi, romb

-   recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;

-   numărat in intervalul 1-20;

-   operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

OM ŞI SOCIETATE:

-   denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hărtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac,aţă, foarfece vesela, tacâmuri, şerveţel etc.

ESTETIC ŞI CREATIV:

-   sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.)

-   sunetul vorbit si sunetul cântat

-   cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si cant, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu.

-   denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile

-   denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilina, lut, planşetă etc.

-   elemente decorative (combinaţii, alternanţe)

-   opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu

 

PSIHOMOTRIC:

-   denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gat, genunchi, palme, coate etc.)

-   deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime

-   deprinderi utilitar – aplicative: transport de greutăţi, căţărare, tragere şi împingere

-   mini-fotbal, mini-basket

-   dansuri tematice, euritmice.

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”, „Esentele vietii”, „Lumini si umbre”, „Cum traieste…?”,”Cum se misca…?”, „Forme de viata”, „La ce si cum se foloseste?”, „Cine a facut…?”, „Forme si culori” etc.

 

C. Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?

– o explorare a sistemului solar, a evoluţiei vieţii pe pământ, a factorilor care întreţin viaţa, a problemelor lumii contemporane: poluarea ,incălzirea globală, suprapopularea. O exporare a istoriilor noastre personale, a istoriei şi geografiei naţionale şi locale,

LIMBĂ ŞI COMUNICARE:

  • mediul apropiat (casa/grupa, grădiniţa/şcoala, planeta/universul nostru);
  • obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale;
  • însemne naţionale (stema, steagul);
  • război/pace; dezastru/înflorire a unei localităţi/naţiuni;
  • evoluţia universului/evoluţia omului
  • evenimente (istorice, personale etc.);
  • materie şi materiale;
  • transformări ale materialelor în procesul muncii;
  • mijloace de transport (trecut, prezent şi viitor).

ŞTIINŢĂ

-   diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni)

-   apreciere globala a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât…, mai puţin decât…, tot atâtea)

-   forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi)

-   repere cronologice: acum, atunci, mai târziu, mai devreme, zi, noapte etc.;

-   recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;

-   numărat in intervalul 1-10;

-   operaţii de adunare cu 1 unitate în intervalul 1-10.

OM ŞI SOCIETATE:

-   obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale;

-   evenimente (istorice, personale etc.)

-   cum reacţionăm la schimbare, la întâlnirea cu o altă formă de viaţă

-   denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: ac, aţă, foarfece, hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, vesela, tacâmuri, şerveţel, etc.

ESTETIC ŞI CREATIV:

-   sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat

-   sunete produse de diferite obiecte sonore

-   sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.)

-   sunetul vorbit si sunetul cântat

-   diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), durata (lungi, scurte), intensitate (tare, încet)

-   cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si cant, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu.

-   denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilina, lut, planşetă etc.

-   denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile

-   opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

PSIHOMOTRIC:

-   denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gat, genunchi, palme, coate etc.)

-   deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime

-   deprinderi utilitar – aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers in echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol, căţărare;

-   dansuri tematice, euritmice;

-   mini-fotbal, mini-basket.

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Anotimpuri şi tradiţii”, „Hainele/casele de-a lungul vremurilor”, „O istorie personală”, „Lumea…mereu  în mişcare”, „Ce idee!”, „Exploratorii”, „A fost odată…!”, „Tot ce e în jurul nostru…”,”Munţii – un miracol”, „Acasă”,  „Mândru sunt că sunt român!”.

D. Cum planificăm/ organizăm o activitate?

– o explorare a modului în care o comunitate sau un individ îşi planifică  şi organizează o activitate, a produsului muncii şi a drumului pe care acesta îl parcurg

LIMBĂ ŞI COMUNICARE:

-   munca fizică/ munca intelectuală;

-   proces şi planificare (pasi într-un proces de planificare);

-   organizare/haos;

-   comunitate/individ;

-   rezultate ale activităţii;

-   reguli şi comportamente;

-   răsplata muncii;

-   sentimentul de împlinire de după finalizarea unei activităţi cu succes

ŞTIINŢE:

-   înserieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, grosime, înălţime (mai multe dimensiuni), culoare (mai multe culori)

-   forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval)

-   poziţii spaţiale

-   recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;

-   numărat in intervalul 1-20;

-   operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

ESTETIC ŞI CREATIV:

-   sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.)

-   sunetul vorbit si sunetul cântat

-   cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si cant, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu.

-   denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilina, lut, planşetă etc.

-   denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile

-   elemente decorative (combinaţii, alternanţe)

-   opere de artă adecvate vârstei şi temei de stud

PSIHOMOTRIC:

-   denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gat, genunchi, palme, coate etc.)

-   deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime

-   deprinderi utilitar – aplicative: transport de greutăţi, căţărare, tragere şi împingere

-   mini-fotbal, mini-basket

-   dansuri tematice, euritmice.

   Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „La piaţă”, „În grădiniţa noastră…”, „Haideţi în excursie!”, „Cine face asta?”, „Arhitectura oraşului/parcului nostru”, „Cum se construiesc casele?”, „De pe câmp, pe masa noastră”, „Artişti populari şi meşteri făurari” etc. 

E. Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?

– o exprimare a felurilor în care ne descoperim, ne exprimă sentimentele,  convingerile şi valorile, în special prin limbaj şi prin arte, o incursiune în lumea patrimoniului cultural şi spiritual

LIMBĂ ŞI COMUNICARE:

  • sentimente
  • comportamente
  • modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, ideilor
  • modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor
  • valori umane-valori artistice

ŞTIINŢĂ:

-   diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni)

-   forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi)

-   recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;

-   numărat in intervalul 1-10;

-   operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

-   modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor (observare);

-   decoruri şi costumaţie, regie (la teatru şi la film);

-   despre mimi şi mimă;

-   despre euritmie.

OM ŞI SOCIETATE:

-   modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;

-   valori umane-valori artistice;

-   comportamente adecvate/inadecvate în raport cu exprimarea unui sentiment.

-   denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hărtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac,aţă, foarfece vesela, tacâmuri, şerveţel etc

ESTETIC ŞI CREATIV:

-   sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat

-   sunete produse de diferite obiecte sonore

-   sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.)

-   sunetul vorbit şi sunetul cântat

-   diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet), durată (lungi-scurte)

-   cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si cânt, audiţii adecvate varstei si temei de studi

-   denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilina, lut, planşetă etc.

-   denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile

-   opere de arta adecvate varstei si temei de studiu.

PSIHOMOTRIC:

-   denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gat, genunchi, palme, coate etc.)

-   deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime

-   deprinderi utilitar – aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers in echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol, tragere şi împingere

-   mini-fotbal, mini-basket

-   dansuri populare, dansuri tematice, euritmice.

       Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”, „In pasi de dans, prin lumea larga”, „Scrisuri si scrieri”, „Idei si păreri”, „Hai la joaca!”, „In lumea povestilor/a teatrului”, „Cum transmiti…”, „Sentimente in lumea vie” etc.

F. Ce şi cum vreau să fiu?

– o incursiune în lumea drepturilor şi a responsabilităţilor, a năzuinţelor proprii, a meseriilor şi a lumii umane în genere. (ordinea prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).

LIMBĂ ŞI COMUNICARE:

-   grupa/casa/comunitatea noastră şi regulile ei;

-   meserii/profesii;

-   unelte/instrumente/aparatură specifice (însuşiri, reguli de folosire);

-   munca în calitate de angajat/munca în familie sau în propria gospodărie;

-   muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.);

-   patron/angajat;

-   resurse naturale/resurse umane;

-   responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii;

-   responsabilităţi şi comportamente în legătură cu educaţia/dezvoltarea personală;

-   educaţia pentru dezvoltare durabilă

ŞTIINŢE

-   diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, înălţime (mai multe dimensiuni), culoare (mai multe culori)

-   forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval)

-   recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;

-   numărat in intervalul 1-20;

-   operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

 

OM ŞI SOCIETATE

-   denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac,aţă, foarfece vesela, tacâmuri, şerveţel etc.

 

ESTETIC  ŞI CREATIV

-   sunete produse de diferite obiecte sonore

-   sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.)

-   sunetul vorbit si sunetul cântat

-   diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet)

-   cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si cant, audiţii adecvate vârstei şi temei studiate.

-   denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilina, lut, planşetă etc.

-   denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile

opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.

PSIHOMOTRIC

-   deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime

-   deprinderi utilitar – aplicative: trasee cu combinaţii de deprinderi

-   mini-fotbal, mini-basket

-   dansuri populare, dansuri tematice, euritmice.

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe şantier”, „La fabrica de pâine”, „Munca e brăţară de aur”, „Harnic, cinstit şi bun”, „Vreau să fiu de folos…”, „Şi eu muncesc…”,  „Patron şi angajat” etc.

II.                Activităţile integrate:

            Literatura de specialitate ofera o serie de modele de organizare si monitorizare a curriculum-ului  integrat.

a)      Modelul integrarii ramificate- elementul central al acestui model este tema studiata, iar detalierea experientelor de invatare se face, la un prim nivel, pe domeniile de activitate prevazute in programa. La un al doilea nivel de proiectare sunt considerate experientele de formare, pe diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuala, afectiva, sociala, fizica. Avand in vedere finalitatile stabilite pentru aceste 2 nivele, cadrul didactic alege continuturile ce se inscriu in sfera temei centrale si care pot contribui la atingerea finalitatilor.

b)       Modelul integrarii liniare (modelul hibridarii); in acest nivel, integrarea curriculara se face in jurul unei finalitati de transfer, de tipul „dezvoltarea comportamentului social”. Prin complexitatea lor si prin specificul integrat, aceste finalitati se pot constitui ca (sub)domenii independente. Acest model al proiectarii este aplicabil pentru finalitatile urmarite pentru perioade mai indelulgate de timp si este foarte potrivit pentru proiectarea interventiei educationale diferentiate si individualizate cu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare.

c)      Modelul integrarii secventiale: in acest model, cunostintele de aceeasi sfera ideatica sunt predate in proximitate temporala:desi adordarea lor se face distinct, propunatorul faciliteaza transferul achizitiilor invatate de la un domenii la altul, prin comentariile, trimiterile, intrebarile, sarcinile de lucru formulate. Priectarea pe teme, o cerinta de actualitate in invatamantul prescolar romanesc, ilustreaza cel mai adesea acest model de integrare curriculara.

d)     Modelul curriculum-ului infuzionat: specificul acestui model consta in studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar (de exemplu: o finalitate complexa, precum intelegera conceptului de transformare reversibile / ireversibile, relatia timp-transformare etc., analiza structurilor si compararea structurilor naturale cu cele create de om) sau permanent (de exemplu: studierea unei discipline optionale utilizand o limba straina:educarea caracterului, continutul fiind parcurs in limba engleza.

e)      Modelul integrarii in retea. Este solutia de integrare pe care o preopune metoda proiectelor de investigare-actiune. Pornind de la subiectul proiectului, copiii opteaza pentru o retea de teme si resurse de studiu corelate cu tema centrala. Domeniul central si cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme transdisciplinare si vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui model este faptul ca aplicarea lui poate crea riscul multiplicarii tematicii proiectului peste posibilitatile de monitorizare a rezolvarii ei. Proiectarea dupa modelul integrarii in retea impune cel putin doua nivele de planificare: constituirea unei harti tematice in care, pornindu-se de la tema centrala, sunt identificate subtemele ce vor fi parcurse si desfasurarea pe categorii si tipuri de activitati a continuturilor ce vor rezolva tema proiectului.

f)       Modelul polarizarii: implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere (eventual optional) in jurul caruia, pentru realizarea unor odiective specifice, sunt polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu in acest sens il poate constitui tema ”Vremea povestilor” in care dezvoltarea deprinderilor de comuncare si alte finalitati se indeplinesc prin exploatarea continutului povestilor din perspectiva mai multor categorii de activitati prevazute in planul de invatamant.

            In codul activitatilor integrate, abordarea realitatii se face printr-un demers global, granitele dintre categoriile si tipurile de activitati dispar, se contopesc intr-un scenariu unitar si de cele mai multe ori ciclic, in care tema se lasa investigata cu mijloacele diferitelor stiinte, evident, continuturile au un subiect comun, care urmeaza a fi elucidat in urma parcurgerii acestora si atingerii obiectivelor comportamentale avute in vedere.

            Activitatile integrate vor fi cele prezente in planificarea calendaristica, proiectate conform planului de invatamant, orarului aferent nivelului de varsta, sustinute de experienta cadrului didactic. Educatoarea organizeaza si desfasoara activitati integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activitati pot fi desfasurate integrat dupa scenariu elaborat de educatoare ce incepe cu intalnirea de grup, initiata in fiecare zi si care se poate realiza sub forma unei povestiri, a intalnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenta unui animal, o intamplare traita sau imaginata, un eveniment social sau eveniment special petrecut in familie.

            Scenariul educatoarei ii orienteaza pe copii sa opteze pentru diverse centre care ofera posibilitatea alegerii domeniilor de invatare si a materialelor. Varietatea acestora incurajeaza copii sa manifeste, sa observe, sa gandeasca, sa-si exprime ideile, sa interpreteze date, sa faca predictii.

            Copiii isi asuma responsabilitati si roluri in mocrogrupul din care fac parte, participand la jocuri de rol interesante, initiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.

            La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbarile, intalnirile cu specialisti etc. Tematica acestora este aleasa incat prin activitatile integrate sa se inlesneasca contactul cu lumea inconjuratoare. In atentia echipei de educatoare se afla in permanent, intreaga paleta de activitati.

Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui scenariu bine gândit pentru o zi. Această activitate presupune o împletire de obiective care provin de la arii curriculare diferite, apelându-se la conţinuturi din diferite domenii.

Fiecare zi poate purta un nume astfel încât copiii să fie motivaţi în activitatea de învăţare, fiind expuse pe înţelesul lor ţintele pe care ni le dorim a fi realizate, precum şi eforturile pe care trebuie să le facă ei. În cadrul activităţii de învăţare, activitatea integrată deţine succesul pentru că într-un mod plăcut (joc în special) se abordează conţinuturi din diferite domenii pentru realizarea unor obiective comune. Prin această modalitate copilul se implică şi învaţă lucrând, fără a sesiza că această activitate este „impusă”.

Această modalitate de lucru ne demonstrează că întreg programul de lucru pe o zi reprezintă un tot, un întreg cu o organizare şi o structurare a conţinuturilor menite să elimine despărţirea ariilor curriculare, având ca finalitate realizarea obiectivelor propuse.

Totodata,  atunci cand ne proiectam activitatea  e necesar sa ne adresam unele intrebari:

Ce voi face? (precizarea obiectivelor educaţionale ale activităţii didactice)

 

Cu ce foi face?(Analiza resurselor educaţionale disponibile)

 

Cum voi face? (Elaborarea strategiei educaţionale)

 

Cum voi şti că s-a realizat ce trebuia?  (Stabilirea metodologiei de evaluare).

 

Menţionăm că nu există o reţetă după care să se desfăşoare activitătile integrate. Aceasta depinde de educatoare. De asemenea ea va fi cea care va hotărâ care activităţi le integrează: Toate dintr-o zi, doar cele pe domenii experienţiale, cele pe grupuri mici şi un ape domenii, un ape domenii si altele din categoria jocurilor şi activităţilor didactice alese etc. 

Când proiectăm o activitate didactică integrată, vom realiz un singur proiect şi vom preciza :        

 

Unitatea de invăţământ,

Grupa,

Educatoarea,

Tema activităţii integrate;

Scopul activităţii:

Obiective operaţionale

Strategii didactice;(metode, tehnici, material didactic)

Forme şi tehnici de evaluare:

Categoriile de activităţi de învăţare abordate: ( Activităţi pe domenii experienţiale, Jocuri şi activităţi didactice alese, Activităţi de dezvoltare personală);

Bibliografie:

 

Scenariul didactic:

- se va descrie în cuvinte simple modul de desfăşurare a activităţii integrate pe parcursul intregii zile sau a segmentului de timp ales. Cuprinde fiecare verigă a activităţii ce se va desfăşura : întâlnirea de dimineaţă, activitatile pe grupuri mici, frontale, jocurile, tranziţiile  şi evaluarea zilei, într-o înlănţuire logică.

III. Intâlnirea de dimineaţă:

 

Întâlnirile de dimineaţă au o structură specială şi trebuie să înceapă o dată cu sosirea tuturor. Aceste evenimente zilnice satisfac nevoile şcolare şi sociale ale copiilor şi sunt esenţiale pentru succesul lor în grădiniţă. Regularitatea acestor întalniri permite practicarea şi repetarea trăsăturilor comportamentale pe care le aşteptăm de la copii. Aşa cum îndemânarea, modul de a citi şi de a cânta se îmbunătăţesc prin practică, tot aşa se întâmplă şi cu comportamentul etic

Întâlnirea de dimineaţă reprezintă reunirea intregii clase cu cadrul didactic la inceputul zilei. Aşezati intr-un cerc, pentru a se putea vedea unii pe altii, copiii işi salută colegii şi vizitatorii cu atenţie şi respect. Urmează apoi un moment in care un copil prezintă o experienţă personală  colegilor care îi ascultă cu atentie şi participă prin comentarii şi  intrebări.

        Scopul ei este de a imprima un sentiment de unitate şi non competitivitate În interiorul grupului. intâ1nirea de dimineaţă se incheie cu noutălile zilei, intocmite de obicei de către cadrul didactic şi care pun accentul pe activitatea din ziua respectivă.

    Cadrele didactice recunosc rolul important al intilnirii de dimineaţă din viata copiilor şi alocă 20- 25 de minute la inceputul zilei pentru a crea o atmosferă pozitivă   pe tot parcursul zilei.

   Întilnirea de dimineaţă cuprinde mai multe  componente:

Salutul

      Intâmpinarea tuturor celor prezenti in clasa. Elevii inteleg rolul important pe care il au ca membri ai grupului. Copiii din grupă se aşează, impreună cucadrul didactic, în cerc. Fiecare foloseşte numele persoanei căreia i se adresează creând o atmosferă prietenoasă..Comportamentul adecvat include o poziţie relaxată dar atentă, un limbaj al trupului respectuos, un ton calm şi sincer, o mimică a feţei prietenoasă şi contact vizual Cadrul didactic poate să introducă o varietate de saluturi distractive, atrăgătoare, respectouase şi mobilizatoare: o strângere de mână, un salut arab, o bătaie din palme, un mesaj, un compliment etc

Împărtăşirea cu ceilalţi

        Pe durata acestei componente a intâlnirii de dimineaţă, copiii se manifestă, schimbând idei şi construiesc subiecte de discuţie, importante pentru ei. Au posibilitatea de a se cunoaşte unii pe altii. Reprezintă un prilej de dezvoltare a competenţelor necesare participanţilor pentru a deveni vorbitori şi ascultători increzători. lntrebările şi comentariile primite de fiecare copil care povesteşte incurajează adresarea directă intre acestia.

Schimbul de impresii ar trebui să pună accent mai mult pe evenimente şi informaţii şi mai puţin pe obiecte şi lucruri personale. Jucăriile nu sunt un subiect adecvat pentru schimbul de impresii. Cadrele didactice stabilesc cati copii vor povesti in fiecare zi, precum şi câte intrebări şi comentarii ar trebui să primească fiecare. Pentru copiii de la gradiniţă , in

general, schimbul de impresii trebuie limitat la 1-2 pe zi.

Calendarul naturii

    In faţa calendarului naturii se precizază ziua şi data din respectiva dimineaţă, se infiripă o discuţie despre cum e timpul /vremea afară şi se aranjează simbolurile potrivite în calendar. Această discuţie este una constatatoare şi nu evaluativă pentru copii. Dacă eventual copiii nu pot face precizările necesare, educatoarea este cea care informează şi îi ajută pe copii fară ca acestia să se simtă vinovaţi de neştiinţa lor.

Noutăţile zilei

   Segmentul ce incheie intâlnirea de dimineaţă este reprezentat de mesajul scris şi afişat in fiecare zi, pe hârtie sau pe tablă. Mesajul, scris de cadrul didactic sau intocmit sub indrumarea acestuia, prezintă planificarea procesului educational din ziua respectivă. Noutăţile zilei mai pot cuprinde indeplinirea unor sarcini precum: completarea jurnalului zilei, analizarea listelor de sarcini. Ele fac introducerea in munca individuală sau de grup.

  Fiecare activitate reprezintă o ocazie pentru copii de a invăţa şi de a pune în practică o mulţime de aptitudini sociale, prin imbinarea competentelor sociale, emotionale şi intelectuale ale membrilor clasei. Experienţa pozitivă repetându-se, bunătatea, inţelegerea şi empatia sunt asimilate mai uşor (Goleman, 2001).

   Cadrele didactice sunt responsabile de implementarea intâlnirii de dimineată şi de modelarea unor caractere democratice.

Tematica activitati artistico- plastice Grupa Mijlocie

 

 

“Coloreaza  imaginea” –  Evaluare initiala – desen

“Tema la alegere” – Modelaj

“Casa mea” – Desen

“Platoul cu fructe” – Pictura (pata de culoare)

“Legume pe farfurie” – Modelaj

“Covorul toamnei” – Pictura (pata de culoare)

“Frunze multicolore” – Amprente

“Copacul” – Modelaj

“Ploaie de toamna” – Pictura (stropire)

“Steagul Romaniei” – Modelaj

“Ninge cu fulgi mari” – Pictura (dactilopictura)

“Crenguta de brad” – Desen

“Urme de patine pe gheata” – Pictura

“Ninge in padure” – Pictura (stropire)

“Farfurii artizanale” – Desen decorativ

“Fructe exotice” – Modelaj

“De vorba cu culorile” – Pictura

“Iepurasul” – Modelaj

“Peisaj de iarna” – Desen (lucrare colectiva)

“Doar pentru mama” – Pictura

“Flori de padure” – Modelaj

“Azorel si casuta lui” – Desen

“Ratustele pe lac” – Pictura

“Animalul preferat” – Modelaj

“Pomul inflorit” – Modelaj

“Peisaj de primavara” – Pictura

“Cosul cu oua” – Desen decorative

“Cosul cu legume” – Modelaj (lucrare colectiva)

“Trenul colorat” – Pictura (pata de culoare)

“Valurile marii” – Pictura (linia ondulata)

“Camp cu flori” – Pictura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Teme suplimentare

 

 

“Copacul grupei” – Pictura cu palma

“Strugurele” – Dactilopictura

“Flori surori” – Pictura

“Steagul Romaniei” – Pictura

“Fulgi albi – covoare tes” – Pictura cu pasta

“Tema la alegere” – Pictura (pata de culoare pe foaie uscata)

“Tema la alegere” – Pictura (pata de culoare pe foaie umeda)

“Pagini surori” – Pata de culoare pe foaie umeda si presare

“Soarele” – Pata de culoare, dactilopictura

“Soarele” – Pictura cu palma

“Copaci inverziti” – Pictura cu palma

“Material cu flori” – Stampilare

 “Livada in floare” – Stampilare, dactilopictura

“Pomii infloriti din cartierul meu” – Stampilare, dactilopictura

“Petale in zbor” – Pictura cu pasta

“Camp cu papadii” – Dactilopictura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

“Covorul toamnei” – Pictura (pata de culoare)

 

 

“Frunze multicolore” – Presare

 

 

“Ploaie de toamna” – Pictura (stropire)

 

 

 “Ninge cu fulgi mari” – Pictura (dactilopictura

 

 

“Ninge in padure” – Pictura (stropire)

 

 

“De vorba cu culorile” – Pictura

 

 

“Ratustele pe lac” – Pictura

 

 

“Trenul colorat” – Pictura (pata de culoare)

 

 

 “Camp cu flori” – Pictura

 

 

 “Fulgi albi – covoare tes” – Pictura cu pasta

 

 

“Tema la alegere” – Pictura (pata de culoare pe foaie uscata)

 

 

“Tema la alegere” – Pictura (pata de culoare pe foaie umeda)

 

 

“Pagini surori” – Pata de culoare pe foaie umeda si presare

 

 

“Soarele” – Pata de culoare, dactilopictura

 

 

“Soarele” – Pictura cu palma

 

 

“Copaci inverziti” – Pictura cu palma

 

 

“Material cu flori” – Stampilare

 

 

 “Livada in floare” – Stampilare, dactilopictura

 

 

“Pomii infloriti din cartierul meu” – Stampilare, dactilopictura

 

 

“Petale in zbor” – Pictura cu pasta

 

 

“Camp cu papadii” – Dactilopictura

 

 

“Fluturi” – Presare

 

Cele patru anotimpuri

 

Anul Nou – tinerel si nestiutor, s-a asezat la sfat cu batranul an vechi care-si implinise sorocul:
– Si cum am sa stiu eu sa oranduiesc, asa de unul singur, scurgerea vremii? a intrebat Anui cel Nou. Tare mi-e teama ca am sa incurc ploile cu omaturile, zilele de arsita si de zaduf cu ingheturile si cu vantoasele. Ca aici in traista asta plina vad ca am de toate. Am sa le scot si eu cum mi-or veni la indemana…
– Nu se cade sa facem una ca asta, fiindca in lume totul se cuvine sa se depene asa dupa cum trebuie! Dar n-avea tu frica, i-a raspuns cu glas gros si sfatos Anul cel Vechi, invaluindu-l cu o privire sugubeata, de mosneag. Uite, vezi, m-au insotit si pe mine, si te vor insoti si pe tine, cele patru anotimpuri.
– Eu sunt Baba Iarna, glasui atunci cea care abia se vedea din cojoacele si broboadele ei; ortacul meu e Mos Viscol, cu caciula si suba matoasa. Cu noi ai sa pasesti intai si-ntai prin lume. Noi salasluim in tara lui Miaza-Noapte, unde stapanesc ingheturile vesnice si intunericul. Aici suntem, asa, in trecere, sa aducem albeata sclipitoare a zapezilor, ferecand apele in paduri de gheata. Cand eu ma manii, invartosez vantoasele lui Mos Viscol si ridic troiene de omat. Copiilor le aduc in dar derdelusul pentru sanius si partiile pentru schi.
– Eu sunt Primavara, vorbi la randul ei o codana cu parul balai, rasfirat pe umeri; obrajii ii erau numai zambet, iar glasul clinchet de clopotei. Eu vin din tara lui Miaza-Zi. Babei ierni ii daruiesc ghiocei albi ca neaua, branduse galbene precum soarele, toporasi albastri ca seninul cerului. Inverzesc campurile, infrunzesc padurile, infloresc poienile si pajistile. Aduc inapoi pasarelele cu cantecele lor, scot mieii sa zburde la lumina.
– Ehei, a glasuit la randu-i fata de alaturi numita Vara, zilele mele-s lungi si-nsorite, ca sa aiba oamenii vreme buna de lucru, iar noptile putine – atat cat sa se odihneasca dupa munca. Eu aduc rodul bogat al granelor si gradinilor. Cresc si-ntaresc puisorii din cuiburi, iar copiilor le aduc cirese si capsuni; le mai aduc vacantele cele mari si cu ele scalda si excursiile.
– Eu, vorbi rar si apasat, atunci cand i-a venit randul, o femeie frumoasa careia argintul ii inflorise la tample, eu parguiesc rodul livezilor si-al viilor. Coc porumbistile, impodobesc campiile si poienele cu cele din urma flori, iar padurile, inainte de a le scutura frunza, le ferec in arama. Mai presar argintiul viu al brumelor, ca sa aduc aminte oamenilor despre omaturile care vor veni. Copiilor le daruiesc nuci, gutui, mere, pere, prune, struguri si le deschid portile scolilor. Numele meu este Toamna!
– Asa-i ca acuma nu mai ti-e frica? Asa-i ca n-ai sa mai incurci zilele pe care le porti in traista? a intrebat, cu glasul sau cel gros, Anul cel Vechi.
– Nu, unchesule, anotimpurile au sa ma ajute sa tin randuiala cuvenita, a raspuns cu voie buna Anul cel Nou.

Cizmulita Rosie

 

 

Materiale necesare:

- cartoane colorate ( rosu pentru  cizmulite si flori , verde pentru frunze, maro pentru  nuca si coditele  de la  mar, galben pentru   mere, alb pentru bentita de la cizmulita )

- lipici

-foarfeca

- carioca.

Etapele de lucru:

-          se imprima sabloanele  pe cartoanele corespunzatoare.se decupeaza si se lipesc dua cum urmeaza : frunza verde din partea dreapta se lipeste prima ,urmeaza cele doua mere, cele douafrunze se pun una peste cealalta,si ultima este nuca.

-          Peste toate se pune bentita alba, iar apoi se pun cele doua flori una peste cealalta.Dar inainte de a se ansambla florile se ia fiecare petala  de la floare ,se va indoi in fata  si se va strange intre doua degete, degetul mare si aratator.

Micul Pictor

 

 

Toamna nu mai vrea sa stea

(Vine iarna peste ea)

Si grabita iata-si poarta

Greu bagaj de frunza moarta.

-Stai putin, striga Florin,

Un boboc din clasa intai.

Vreau sa-ti desenez portretul,

Dar s-a terminat caietul.

Ocupat cu alfabetul

Am uitat ce iute treci

Prin paduri si pe poteci

Si ma tem ca o sa-mi para

Mult pana ai sa vii iara.

Stai, asteapta-ma, te rog !

Vreau sa-mi cumpar chiar un bloc

Si-n culori cu maiestrie,

Pun intreaga-ti bogatie.

POVESTEA UNEI FRUNZE

 

Era sfậrşitul lui august. Vara se termina. Frunza era tare mậndră. Atinsese culmea maturităţii. Era imensă, ca o palmă de uriaş, verde inchis, ca un lac la asfinţitul soarelui. Se simţea frumoasă. Se oglindea în fiecare dimineaţă într- o picătura de rouă şi-i plăcea ce vedea. Privea pămậntul de sus, cu mândrie. De cậtăva vreme avea o grijă in plus. Se considera umbrelă protectoare pentru ciorchinele de struguri care răsărise sub ea. Cậnd crescuse acesta aşa de mult şi, mai ales, cậnd căpătase nuanţa aceea de prună vậnătă, nici ea nu putea răspunde.

 In fiecare dimineaţă constata cu uimire încă o schimbare la micuţul ciorchine. Culoarea se accentua, bobiţele creşteau ca din apă şi căpăta mereu mai multă vigoare.

 Fiind îinsă atật de absorbită de uimire pentru micul ciorchine, biata frunză uita să mai constate propriile-i modificări. Dar pe la apusul soarelui, cậnd razele acestuia îi încălzeau blajin palma, frunzei i se păru ca-şi vede pe margine nişte reflexe arămii. In acea clipă ştiu că începuse sfậrşitul. Murea puţin cậte puţin. Cerşea prelungirea agoniei de la toată lumea din jur. Insă oamenii nu o înţelegeau. Găseau chiar puterea de a o admira.

 Era, într-adevăr, frumoasă. Aramie, cu nuante de foc şi ardea ca o flacără, consumậndu-şi ultimele clipe de viaţă.

 - Ce mă fac? Gậndea ea. Oare trebuie să iau vitamine? Simt că-mi slăbesc puterile. Şi uite ce galbenă sunt!

 Şi veni toamna. Şi ploaia. Frunza constată cu tristeţe că e atật de slabită încật picăturile de ploaie o zdrobesc. Nu-i mai putea servi drept umbrelă micului ciorchine. Acesta crescuse într-atật încật frunza îi devenise, oricum, o umbrelă ne]ncăpătoare. Ba parcă-i era chiar povar.

 - Ar trebui să facă ceva! Gandea ciorchinele. Ea nu vede că se stinge ? Sau, poate e randul meu să am grijă de ea ?

 Si in fiecare zi ciorchinele incerca sa se apropie de biata frunza, să o sprijine de spinarea lui masivă. Pană intr-o seară cand, din prea mult zel, strugurele reusi să o desprindă de tot de pe vită.

 Biata frunză simti că lesină. Se trezi purtată usor de vant prin aer. Trecu pe langă ciorchinele ocrotitor si-l atinse cu o falfaire.

 - Adio, puiul meu ! Eu voi zbura putin !

 A fost ultimul gand al frunzei. A căzut pe cărare asteptandu-si sfarsitul. Dar, spre surprinderea ei, o manută de copil o ridică spre soare.

 - Ce frunză frumoasă! Exclamă micuta Bi. Am să o desenez si o voi pune apoi la păstrare, in cărticica mea de pvesti.

 Auzind vorbele fetitei, frunza inăltă in gand o rugăciune de multumire lui Dumnezeu, care nu a lăsat-o să moară.

 

 

De ce?

De ce Norii se aduna?

de ce fulgera si tuna?

Si de ce batranul Soare

Face Curcubeul-n Zare?

De ce latra cainele?

De ce tace muntele?

De ce pasarea clocoteste,

Apoi puii si-i hraneste?

De ce dimineata-i roua?

De ce ninge, De ce ploua?

De ce pasarile zboara?

De ce tinerii se-nsoara?

De ce-n lume sunt razboaie?

De ce-i paf? De ce-s noroaie?

De ce arde Soarele?

Cum plutec vapoarele?

De ce far’ sa-nvete poate

Pestele de mic sa inoate?

Intre ei, ce-si spun copacii?

Ce vorbesc in zbor gandacii?

Cine a facut Pamantul?

De ce bate aprig vantul?

Si de ce nimeni nu poate

Sa raspunda chiar la toate?!

Cifre

Post Navigation

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.